"Sunt o fire muncitoare, ambițioasă, competitivă și empatizez mult cu ceea ce se întâmplă în jurul meu!" - cam asta ar fi descrierea mea într-o frază.
Aveam 4 anișori când am urmărit la televizor primul concurs de sărituri peste obstacole din viața mea. Și de atunci...am rămas parcă setată. Din secunda doi știam că asta îmi doresc cel mai tare în viață. Să devin o amazoană competitivă și cu multe rezultate bune. Astfel că au urmat câțiva ani buni de creionat cai și călăreți, apoi, inevitabil, plimbările cu poneiul, inițierea în acest sport, până în punctul în care mi-am găsit jumătatea, iapa Melinda.
A fost un drum lung până acolo. Personal, am plecat din start cu niște dezavantaje:
-nu aveam o condiție materială atât de bună astfel încât să îmi pot permite costul antrenamentelor, a echipamentului și harnașamentului, cu atât mai mult nu îmi permiteam un cal propriu. Așadar, mi-a fost mult mai greu să mă inițiez în sport alături de cai începători, ca și mine de altfel. Am fost nevoită, ani de zile, să muncesc de dimineața până seara, să instruiesc cai tineri, să îndur nenumărate căzături, să fiu instructor de agrement, ca să pot achita costurile sportului și să încerc să mă antrenez și pe mine, în același timp.
Am avut o mulțime de tentative de a renunța, pentru că mi se părea imposibil pentru mine, să pot ajunge acolo unde îmi doream. Erau mult prea multe piedici și obstacole peste care aveam să trec.
Dar atunci când muncești pentru pasiunea vieții tale, munca și sacrificiul nu vor fi niciodată o corvoadă.
Când în sfârșit am întâlnit-o pe Melinda, perspectiva mea s-a schimbat dintr-o dată.
În sfârșit am văzut un obiectiv de atins, cu orice preț! Acela a fost și momentul în care am decis că voi deveni medic veterinar.
Nu sunt psiholog, nu sunt o amazoană de top, dar experiența anilor din spatele meu m-a învățat câteva lucruri importante, pe care doresc din inimă să le împărtășesc cu voi!
Spor la citit!
Setarea unor obiective:
-Pentru a-ți atinge potențialul maxim, în orice domeniu al vieții, trebuie să îți setezi niște obiective pe termen lung, ca să știi exact unde vrei să te îndrepți. Setarea obiectivelor este cheia către orice plan de succes pentru că, atunci când îți definești destinația, tu de fapt îți creezi viitorul în avans. Nu contează dacă ești un amator sau călăreț olimpic, ai nevoie de un scop! Nu numai pentru a avea ceva concret pentru care să muncești, dar și un element care să te ajute să îți măsori progresul.
-Personal, cred că, dacă vrei să îți alegi un obiectiv, poți la fel de bine să îți alegi un obiectiv mare.
Obiectivele mari îți dăruiesc entuziasm, iar acest sentiment este cel care te va ține în picioare atunci când drumul devine greu.
Trăiește-ți viața pe principiul: "Este mai bine să încerci și să eșuezi, decât să nu faci nimic și să te aștepți la succes!"
-Totuși trebuie să facem diferența între scopurile mari și cele imposibile/nerealiste.
-Odată ce îți definești un scop, creierul tău recunoaște faptul că nu l-ai atins încă, iar atunci apare dezamăgirea. Acest sentiment creează o presiune interioară în sufletul tău, și dacă știi să profiți de acea presiune, permițându-i să te solicite să iei măsuri! Deci să înaintezi către visul tău.
-Așa că, pune puțină presiune pe tine. Spune-i unei persoane ce te inspiră, despre obiectivul tău(cum ar fi antrenorul sau părinții/prietenii tăi). Din moment ce nu vrei să dezamăgești o persoană pe care o respecți, vei fi mult mai determinat/ă să îți duci planul la bun sfârșit. Nu te vei mai simți comfortabil atunci când nu ai făcut nimic care să te împingă mai aproape de obiectivul tău.
Sper din suflet, ca aceste câteva rânduri din experiența mea, să vă inspire și pe voi, atât în cariera de sportiv, cât și în alte domenii ale vieții!
Ne revedem curând cu o nouă postare!
Comments